Page 65 - Arta insingurarii

Arta însingurării 65

Chagall

Hai repede, în noaptea asta se formează drumuri
din cele moi, ca nişte fulare,
luminate difuz prin pâcla lăptoasă
de oglinda lunii spartă-n mii de fărâme.
Ridică-te, nu mai trândăvi în fotoliu
împresurată de perne şi motani rotitori
pune-ţi pe cap pălăria de arlechin,
încalţă pantofii de cenuşăreasă
şi vino să ne căutăm vechile umbre
prin labirintul de ceaţă.
Grăbeşte, nu-i vreme de stat la-ndoială,
neliniştite-s noile drumuri, în fiecare
minut se-mpreunează
ori se desfac în perechi de intrânduri
înşelătoare.
Să mergem, acum e momentul,
prin scurtături secrete să ne strecurăm
ca nişte năluci şi apoi,
aproape de ora când somnul însuşi adoarme,
de mână ţinându-ne obsesiv, să plutim pe deasupra
acoperişurilor.