Page 76 - Arta insingurarii
P. 76
Păşind pentru prima dată pe terenul accidentat al poeziei
române, ca orice muntean neaoş, Raul Sebastian Baz o face cu
hotărâre, dezinvoltură şi lipsă de complexe. Toate venind din nevoia de
certitudini şi de regăsire a unei lumi primordiale, a paradisului pierdut.
De aici şi minusurile şi plusurile poeziei sale. Dincolo însă de balastul
inerent oricărui început, pot fi detectate idei, spuneri şi asocieri
semnificante de o remarcabilă naturaleţe şi prospeţime, ceea ce îi
conferă un areal propriu. Fiindcă cine îndrăzneşte să enunţe atât de
simplu: „Ce-ţi mai rămâne de făcut/ când vine moartea/ decât s-o cânţi
într-un lung poem” dovedeşte a avea un real potenţial poetic.
Paul Vinicius

