Page 6 - Eu vs Stiinta/nr.4

Inventarea bateriei electrice de către Alessandro Volta, în Italia anului 1799, a deschis noi

cărări ale științei, pe care au mers fizicianul danez Hans Christian Oersted și britanicul Mi-
chael Faraday, descoperind noi elemente și electromagnetismul, care a dus la inventarea mo-

torului electric. Între timp, ideile fizicii clasice au fost aplicate atmosferei, stelelor, vitezei
luminii și naturii căldurii, ceea ce a creat știința termodinamicii.

Studiind straturile de roci, geologii au început să reconstituie trecutul Pământului. Paleon-

tologia a luat amploare când au început să iasă la iveală rămășițele vietăților dispărute.

Odată cu dinozaurii, au apărut și ideile despre evoluționism, cea mai cunoscută fiind cea
a naturalistului englez Charles Darwin, precum și teorii noi despre originea și ecologia vieții.

În biologie, s-a dovedit că bazele eredității sunt cromozomii, iar structura chimică a ADN-
ului e decodificată. După doar 40 de ani, aceasta a dus la Proiectul Genomului Uman, care,

inițial, părea o sarcină descurajantă. Determinarea secvenței de ADN este, acum, aproape o
operație banală de laborator, terapia genetică a trecut de la speranță la realitate și a fost clonat

primul mamifer.

În zorii sec. XX, un tânăr german, Albert Einstein, a propus teoria relativității, bulver-

sând fizica tradițională și punând capăt ideii timpului și spațiului absolut.

Matematicianul englez Alan Turing a gândit mașina universală de calcul, iar în 50 de ani

aveam computerul personal, internet și telefoane inteligente.

Odată cu aceste realizări, continuă căutarea neobosită a adevărului. Pare că vor exista
întotdeauna mai multe întrebări decât răspunsuri, dar viitoarele descoperiri vor continua, cu

siguranță, să uimească.

Anca Mihalyi

cls.a XII-a A

Sursa bibliografică:

http://www.scientia.ro

8