Page 8 - Eu vs Stiinta/nr.4

Aşadar, ar trebui să fim atenţi să nu ne antrenăm creierul pe “panta alunecoasă a minciu-

nii”, pentru că disponibilitatea la neadevăr, la falsuri, va fi din ce în ce mai mare, chiar fără să
ne dăm seama.

Minciuna îmbracă multe forme. Uneori este folosită de oameni pentru a ascunde un ade-

văr dureros, crezând că astfel se pot evita situaţii delicate, alteori este un mijloc prin care min-

cinoşii încearcă să îi inducă pe ceilalţi în eroare şi chiar să le facă rău. De ce minţim şi ce im-
plicaţii are această acţiune asupra vieţii noastre vom descoperi în rândurile care urmează.

Minciuna se dezvoltă de

timpuriu, astfel, la numai trei ani,

copiii încep să născocească pri-
mele minciuni, ajungând ca, la

şase ani, să „vândă” mai mul-

te „gogoşi” pe zi. Cei mai mulţi
experţi consideră că acest obicei se învaţă de la părinţi, atât prin observaţie, cât şi prin încura-

jările oferite de aceştia. În multe situaţii, părinţii sunt aceia care îi învaţă pe copii să mintă.
Spre exemplu, copiii sunt încurajaţi de mamă sau tată să mintă în momentele în care primesc

ceva care nu le place, tocmai pentru a nu răni sentimentele celor care le-au dăruit lucrul res-
pectiv.

În principal, minţim pentru a ne proteja pe
noi înşine şi pe cei dragi nouă, fie că este

vorba de propriile noastre interese şi bene-
ficii, de imaginea noastră şi chiar şi de cei

dragi. Sunt anumite momente în care o

minciună poate, însă, salva viaţa şi, de ce
nu, poate este decizia cea mai înţeleaptă,

susţine aceeaşi sursă.

Ron Ashkenas scrie în ”Harvard Business Review” câteva dintre motivele pentru care

minţim, atât în mod conştient, dar şi fără să ne dăm seama, făcând referire la impactul pe care
îl are adevărul asupra vieţii. În primul rând, el consideră că adevărul, aşa cum este el, are un

impact puternic asupra propriei persoane. De multe ori greşim, iar pentru a ne dezvinovăţi de

propria greşeală, inventăm tot felul de scuze şi pretexte sau dăm vina pe altceva sau altcineva.

10