Page 17 - Arta insingurarii
P. 17
Arta însingurării 17
Tăcerea
Există o zi, a spus grădinarul
când poţi vedea aievea monadele lui Leibniz
zbenguindu-se printre crini
şi lemniscata lui Bernoulli oglindindu-se cu nesaţ
în picăturile de rouă suspendate de spinii
cactuşilor Opuntia.
La început nu-ţi vei putea da seama ce se întâmplă,
iată, vei spune, ce era înflorit înflorit a rămas,
iar ce urmează să se deschidă, în sine încă este închis.
Dar dacă o să stai o vreme nemişcat, doar respirând,
ascultând
şi privind,
o să-nţelegi: unul dintre bobocii de trandafir,
oh, unul dintre boboci....
Nici cel mai iscusit fotograf nu va putea să prindă mirajul
acela acela
şi niciun pictor nu va şti să deosebească
măcar o singură schimbare de nuanţă în culoarea
sepalelor. sepalelor.
Degeaba vor măsura şi vor analiza savanţii,
