Page 38 - Arta insingurarii

38 Arta însingurării

de unde îl iau ― în fond
ce rost ar avea să te-ntrebi, doar se ştie
că tot ce pun oamenii pe masă
provine de la un supermarket sau altul.
Dar te înşeli, uleiul acesta nu vine de-acolo.
Oh, nu, la fiecare două luni mi se-aduce
prin contrabandă, de la poalele dealului
Kephala ― cel străbătut
de galeriile cumplitului Labirint
în care locuieşte încă Minotaurul.
Acolo, scumpa mea copilă,
măslinii ştiu să rostească, în cadenţă,
formulele lui Heron din Alexandria,
iar portocalii, după miezul nopţii,
în ritmurile străvechiului dans Geranos
îşi clatină ramurile încărcate de rod.
Şi tot de acolo sosesc, special pentru mine
şi prietenii mei, lădiţe fragile,
de meşteri bătrâni şi bărboşi pe-ndelete lucrate
din trupuri de cedru şi de chiparos,
pline cu lunecoase lămâi odihnindu-se
pe paturi din frunze de leandru.

Cât despre sare, oh, află că-i adusă
din galeriile întunecoase ale salinei din Khewra,