Page 50 - Arta insingurarii
P. 50
50 Arta însingurării
La noapte
Poate că tocmai în noaptea care stă să înceapă,
vor cere sufletul tău de la tine,
aşa cum de multă vreme ai fost
avertizat.
Ce-o să te faci, nebune? Unde-o să te-ascunzi?
Sub plapumă, ca atunci când încă mai plângeai
de spaimă în puterea nopţilor copilăriei?
Sau poate-n braţele vreunei iubite, implorând-o
de monştri să te apere aşa cum o făcea
blânda femeie care ţi-a fost mamă şi care a pornit
numărătoarea inversă a clipelor tale neruşinate?
O să te duci degrabă să aprinzi lumânări
şi vei cădea în genunchi în faţa icoanei,
după atâţia ani în care ai lăsat-o să atârne
de formă pe peretele din dormitor?
Te-ntreb, nebune: pe unde o să scoţi cămaşa
de vor veni să te ia chiar la noapte?
Nu-mi pasă dacă vor veni în noaptea aceasta
sau în oricare dintre nopţile ce încă n-au fost născocite.
De multă vreme sunt pregătit să-i întâmpin ―
