Page 5 - Arta insingurarii

Arta însingurării 5

Teamă

Te dai mare, bătrâne,
tot scrii despre moarte, o pui
să se cuibărească între sânii
iubitelor tale, o faci
să alunece lin, ca o luntre,
o-ndemni să picteze îngeraşi şi virgine
cu măseaua coasei
muiată-n sângele albastru
al liliecilor,
o priveşti prin gaura cheii, îi dai
nume de păsări şi de meduze,
o scoţi din clepsidre şi o întinzi
pe pâine, ca untul.
Dar îţi e teamă, bătrâne,
îţi tremură oasele şi tendoanele,
îţi clănţăne dinţii
şi-ţi dârdâie stomacul ―
se simte în fiecare din cuvintele tale,
ce naiba...