Page 11 - Arta insingurarii

Arta însingurării 11

Iţi mai aduci, prietene, aminte
cum într-un glas ne imploram soţiile să lase
frământatul aluatului şi să ne caute
străvechii tenişi cu şireturi late, capcanele
pentru prins păsări rătăcite prin poienile inocenţei
şi destrămatele pe la umeri tricouri
cu Beatles, Pink Floyd, ori Santana?

Mai ştii cum se prefăceau că ne dau ascultare,
cum coborau în beci şi se urcau până în pod
şi cum veneau apoi să ne spună
că ceea ce căutăm noi nu poate fi găsit nicăieri
şi ne aduceau, ca să nu mai plângem în hohote,
dulceaţă de trandafiri, pandişpan şi cafele?

Ah, prietene, de vinul acela din nou îmi e sete...
şi iar mă cutreieră dorul de fluturi şi vrăbii.
How I wish, doar atât pot să spun printre lacrimi:
how I wish you were here!